Ziua 4: soare, nisip, vis
Pe măsură ce se lumina, terasa unde așteptam să treacă timpul prindea viață. Pe la 5, înainte să răsară Soarele, oameni în pijamale au început să se plimbe pe străzi. Aveau pijamale foarte elegante, ce e drept. O melodie pentru practica de tai chi a început să cânte la difuzor, iar fiecare om să își execute practica proprie, pe care și-a format-o de-a lungul timpului, după necesitățile particulare. Proprietarii terasei aveau deja mâncare pregătită pentru clienții matinali. Cam în jumate de oră terasa era plină de turiști care așteptau vaporul. Incredibil cum s-a schimbat atmosfera în doar...
Read MoreZiua 3: comunism, capitalism, drum
Ne-am trezit cu noaptea în cap (încă suntem pe alt fus orar) și am plecat să aflăm cum ajungem pe insulă. Ne-am oprit la prima agenție de turism pe care am găsit-o și am întrebat. Pentru traseul la care ne gândiserăm noi nu erau foarte multe mijloace de transport, însă am primit o ofertă tentantă. La 20: 30 ne aștepta taxiul să ne ducă la stația de autobuze. Aveam să mergem toată noaptea până în Rach Gia, iar dimineață să mergem cu feriboatul până pe insulă. Dimineața era foarte frumoasă în Ho Chi Minh. Aerul era mai respirabil, deși motoretele nu conteneau să treacă de colo-colo. După un...
Read MoreZiua 2: somn, agitație, somn
Am auzit vagi bătăi în ușă, printre lătrături de câini. Nu știam ce visez: câinii sau omul care vorbește ciudat de după ușă. Câinii erau mai verosimili, dar încă o dată realitatea s-a dovedit a fi înșelătoare. Era proprietarul hotelului cel care bătea în ușă. Ne-a întrebat dacă vrem să luăm cina și a plecat. Noi am adormit din nou. M-am trezit sufocându-mă și am realizat că nu era aer în cameră. Era o căldură umedă care nu te lăsa să respiri. Mi-am amintit de întrebarea cu cina și am început să râd. Era într-adevăr târziu, 14: 30, dar nici chiar vremea cinei. Cred că era un motiv să vadă...
Read MoreZiua 1: diversitate, lux, intârzieri
Este vineri 13. Mereu am fost curioasă dacă această zi este într-adevăr nefastă, așa cum spune supersiția. Noi am înfruntat superstițiile și ne-am luat biletele de avion pentru o zi de vineri, 13. De fapt, am plecat din Milano pe 12 la 7 dimineața și am ajuns in Ho Chi Minh City pe 14, la 1 noaptea. Dar tot pe drumuri am fost și pe 13. A fost o așteptare interminabilă, bogată, interesantă. Am plecat spre aeroport cu inima strânsă. Mi-am lăsat cățeii în Piossassco, la ai mei. Mă simt de parcă mi-am trădat și părăsit copiii. Ei erau veseli, deși Bella simțea ce se întâmplă. Nu îmi rămâne decât...
Read MoreMont Blanc- o provocare ce merită trăită
[Roumanian version] Ideea de a escalada Mont Blanc-ul mi-a venit anul trecut, în Ladakh. Eram la o trecătoare de 5000 si ceva de metri și mă gândeam…acum suntem mai sus decât am fi pe Mont Blanc. Mă simțeam foarte bine acolo sus și o curiozitate acerbă mă făcea să mă întreb cum m-aș simți pe Mont Blanc. Așa că am făcut loc și pentru o escaladă scurtă înghesuită în planurile pentru această vară. Mont Blancul se potrivea cu atât mai bine cu cât oricum trebuia să merg în Italia să îmi vizitez părinții, iar Mont Blanc este foarte aproape de ei. După ce ne-am dezmeticit după lungul drum până în...
Read MoreEterna Italia
[Romanian version] Am intrat în Italia…un copil de lângă mine zice încet, cu o voce tristă: ciao, Italia. L-am întrebat dacă locuiește în Italia și mi-a răspuns că nu, dar de 5 ani vine să își petreacă vacanța în Torino, la mama lui. “Îți place Italia?” …”Nu”. Mă uitam la autostrada interminabilă și mă gândeam….nici mie nu îmi plăcea Italia…Aveam vârsta lui când am mers prima dată să îmi petrec vacanța cu părinții mei, exact ca el. Ai mei voiau ca eu și sora mea să ne mutăm de tot în Italia. Pregătiserăm toate actele, trebuia doar să ridicăm...
Read MorePartners
We are supported by
he Unknown Vietnam stage of the project will take place throughout all Vietnam, over 3 months. The project will start in Hanoi, from where the team will leave to Sapa. From Sapa, will be visited places less frequented, especially rural zones, where the team will live with the villagers, and they will try to surprise the part inaccessible to common tourists.
Satwa Guna 2012 – Unknown Vietnam
