Ziua 31: ruine ca atracție turistică
Ghidul a început să vorbească la microfon într-o engleză aproape de neînțeles. Ne-a repetat de 3 ori orarul turului, pe care trebuia să îl respectăm cu strictețe, altfel aveam să ne întoarcem pe jos dacă nu eram la autocar la eeilevăn forti faive. Aveam să stăm la ruine doar o oră, din cele 5 cât dura turul. Restul le pierdeam cu drumul. Uitasem de ce nu îmi plac tururile…dar altfel nu prea aveam cum să ajungem în My Son. Ruinele erau restaurate în mare parte, iar cele originale erau doar niște cărămizi, care te lăsau să ghicești că acolo odată, acum foarte mult timp, locul acela a...
Read MoreCastigator etapta 3: Razvan Ciupei
Avem placerea sa va anuntam castigatorul celei de a treia etape a concursului (print foto 70×50 satin, caserat pe mousse) : Razvan Ciupei Competitia a fost destul de stransa intrucat participantii au fost foarte promti, departajarea facandu-se la minut. Va multumim tuturor pentru participare, si nu uitati ca mai sunt in joc inca 5 printuri si un aprat foto Nikon Coolpix S2600 care urmeaza a fi castigate. Felicitari castigatoului! Puteti sustine proiectul afisand bannerul pe site-urile dumneavoastra...
Read MoreZiua 30: satul de olari
Azi dimineață la 6 eram pe străzile orașului. Voiam să îl văd cu magazinele închise, cu străzile pustii. Știam că trebuie să mă trezesc devreme pentru asta(vietnamezii se trezesc pe la 5 în general), dar a meritat. Eram singura turistă, localnicii mă priveau mirați, îmi zâmbeau…era frumos…străzile erau pustii, străbătute din când în când de bătrâni care se duceau la piață să înceapă ziua de muncă, ușile magazinelor și restaurantelor erau închise, era o liniște și o lumină perfectă. M-am plimbat așa o oră jumate pe străzi și pot să spun că a fost cel mai frumos timp petrecut în...
Read MoreZiua 29: sate, nunți, dans
Planul pe ziua de azi e să închiriem biciclete și să mergem hai-hui prin jurul Hoi An-ului, fără nici un plan. Am întrebat la hotel unde putem găsi sate, am ales unul din ele și în 5 minute eram ieșiți din oraș. Am luat-o pe străduțe laterale, pe cărări nebănuite, și ne-am lăsat duși de…muzică. Se auzea de undeva muzica dată la maxim și voiam să vedem ce e. Am ajuns la sursă și am descoperit un restaurant care arăta ca după război. Sticle de bere, pahare, gunoaie zăceau pe jos…Înăuntru era un bătrânel vesel, cu o bere în față. Tocmai se terminase nunta fetei lui și ne invita și...
Read MoreZiua 28: interacțiune, muzică, voie-bună
E cald, foarte cald în camera de hotel. Cu toate ventilatoarele deschise, gol fiind, tot curg apele de pe tine. Și sunt foarte ciudate camerele fără geamuri. Te izolează complet în timp și spațiu. Când te trezești nu știi dacă e zi sau noapte, în ce colț de lume ești, ce se întâmplă afară. De multe ori mă trezesc buimacă, îmi ia ceva timp până mă dezmeticesc și îmi amintesc întâmplarea semi-haioasă când m-am trezit o dată în toiul nopții, și timp de 5 minute tot îl intrebam pe Stelian…tu cine ești? Și eu cine sunt? Și în minte îmi venea ideea că trebuie să fie un om, că parcă așa arată...
Read MoreZiua 27: case de modă în stil antic
Încă nu știu de ce am ales Hoi An ca următoarea destinație, dar tind să cred că am ales bine. După ce ne-am instalat, am pornit pe străzile orașului cu o hartă în mână dată de recepționeră. Ne-a explicat unde trebuie să ajungem, unde suntem, dar după jumate de oră de mers, timp în care am întors harta pe toate părțile, ne-am dat bătuți. Cu siguranță orientarea în spațiu nu e punctul meu forte. Am întrebat în stânga și în dreapta și am ajuns în sfârșit pe malul râului, în centrul vechi al orașului, care s-a dovedit a fi la 5 minute de mers de la hotel. După un mic dejun cu de toate, am...
Read More