Ziua 39: cântece pe apă
Azi am ales un drum la întâmplare, fără vreo destinație anume. Ne-am lăsat duși de străzile întortocheate și într-un final am ajuns tot în munți. Am găsit un fel de peșteri, credeam noi, la care puteai ajunge doar cu barca. Peșterile s-au dovedit a fi doar o plimbare mai lungă, cu trecere pe sub un munte, cu o oprire la o pagodă. Vâslitoarea nostră avea fața umflată de la o înțepătură de albină și râdea încontinuu. Lângă noi, în barcă, s-au mai urcat vreo 10 vietnamezi, care erau veniți cu un tur. Ghidul grupului avea un megafon, pe care îl pasa oricui voia să cânte. Au fost vreo două...
Read MoreZiua 38: plimbare cu barca pe sub munți
Beau un suc de bambus lângă râul care duce bărcile spre peșteri. Pe cer sunt nori negri, amenințători, care au apărut imediat ce am ajuns la mal. Drumul cu barca a fost lin, însorit, cu muzica naturală a păsărilor. Apa râului e așa limpede, că puteam vedea peștișorii fugind din calea bărcii, printre algele dese, care se ridicau până la suprafață. Barca alunecă printre munți, iar în momentele moarte dintre două mișcări de vâslă pot să îmi imaginez locul atunci când se inundă și intrările se astupă, mă gândesc cum ar fi să fii blocat între munți. Blestemat să fii închis în paradis. Plimbarea...
Read MoreZiua 37: trafic infernal spre capitala antică
Am început ziua bine. Am descoperit mâncare bună la restaurantul hotelului. Căutaserăm peste tot, numai unde era mai evident nu. Acum, cu burțile pline, puteam începe marea aventură pe motocicletă. Ne-am așezat lucrurile, am urcat pe ea puțin neîncrezătoare și…am plecat. Stelian conducea…puțin cam incert, ce e drept. Nu mai urcase de mult pe o motocicletă și trebuia să se obișnuiască cu greutatea ei. Am pus 4 litri de motorină și am intrat în traficul…cum să îi spun..înfricoșător? Eu stăteam ca înțepată și mă uitam la motocicletele care treceau în viteză pe lângă noi, la...
Read MoreZiua 36: tren,hotel și toate cele
Trenurile din Vietnam arată mult, mult mai bine în pozele de pe net. La 4 jumate dimineața eram în gară și așteptam să fim anunțați câte minute are întârziere trenul…30. Cu 5 minute înainte să sosească s-au deschis ușile spre peroane. Oamenii nu au acces la peroane tot timpul. Nu știu dacă e pentru protecția lor sau pentru a se evita călătorii fără bilet. Biletele sunt controlate la usă, înainte de a intra pe peron. Într-un final am urcat în vagoane, am intrebat în stânga, în drepta…și ne-am găsit locurile într-un vagon plin de gunoaie pe jos, cu scaunele murdare. Am mai...
Read MoreZiua 32: dorul călătorului
Am urcat în autobuzul hodorogit și mi-am lipit fața de geam, așteptând să treacă cele 4 ore de drum, care între timp au devenit 6. Mergeam încet, încet și din când în când ne opream să mai luăm pe cineva la bord…aveam impresia că ne va lua o veșnicie să ajungem în Hue…Dar drumul e pe malul mării, și uneori marea e atât de aproape că îi simți răcoarea dumnezeiască într-o zi toridă ca asta. Într-unul din momentele când treceam foarte aproape de mare, am avut o senzație vie că dacă cineva ar încerca, ar putea merge pe apă și dacă aș fi văzut pe cineva făcând-o, sunt sigură că mi...
Read More