Ziua 63: Răcită, în Paradis
Azi m-am trezit cu capul greu, gâtul umflat și nasul înfundat. Dimineața au plecat la Hanoi tinerii veseli din ziua trecută. Am aflat că fetele erau fiicele proprietarei, iar băieții prietenii lor. Când au plecat nici măcar nu și-au luat la revedere de la mama lor. Aici oamenii sunt foarte apatici. Parcă nu se potrivesc deloc cu peisajul. Au mereu o figură plictisită și nu fac mai nimic toată ziua. Mă stingheresc privirile lor, de parcă îi deranjez cu prezența mea. Mă simt din nou un dolar mergător. Ziua de azi am petrecut-o cu un munte de șervețele lângă mine, citind pe Eliade. Stelian a...
Read MoreZiua 62: O altă minoritate etnică
Am avut norocul să găsim un autobuz care pleacă în 15 minute spre Mai Chau, din aceeași autogară unde ne-a lăsat autobuzul de noapte din Sapa. Suntem singuri în mașină și șoferul merge încet, întrebând oamenii de pe stradă dacă nu cumva merg la Mai Chau. Drumul a durat 5 ore, dar îmi amintesc doar frânturi de peisaje cu munți și vegetație, curbe primejdioase luate în viteză și sate cu case de lemn. Dar febra care creștea mă făcea să înțeleg totul ca pe un vis. Eram buimăciți când am ajuns în Mai Chau și am acceptat prima ofertă de cazare pe care am găsit-o. Urma să locuim într-un sat, în...
Read MoreZiua 61: Ultima zi în Sapa
M-am uitat la ceas printre gene și am calculat greșit ora Vietnamului…ne-am trezit cu o oră mai devreme. După toate formalitățile cu check-outul (îmi era frică să nu descopere masa ruptă), am închiriat o motocicletă pentru un ultim tur în jurul Sapei. Am luat drumul spre Lao Cai, pe care nu mai fuseserăm până atunci. Ne-am oprit în dreptul unui câmp de orez, să pozăm muncitorii, dar toți se ascundeau, sau cereau bani. Apoi, au dispărut toți brusc. Nu știu unde s-au aciuit, dar câmpurile erau goale. După ce am plecat, au început să apară, tot nu știu de unde. Am mai încercat câteva...
Read More